STATUTUL

COMUNEI HIDISELU DE SUS

 

În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 republicată , art.36, alin.3, lit.a şi a Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ teritoriale, aprobată de Legea nr. 96/2003, Consiliul Local al comunei Hidiselu de Sus aprobă Statutul comunei Hidiselu de Sus .

 

Art.1. Conceptul şi importanţa Statutului

 

  1. Statutul comunei Hidiselu de Sus reprezintă sistemul unitar de informaţii, realităţi, norme şi structuri care din punct de vedere geografic, istoric, economic, social, cultural, urbanistic, demografic şi al deschiderii spre colaborare şi universalitate defineşte nota identităţii şi autonomiei localităţii.
  2. Prin Statut se fac toate precizările care privesc configuraţia complexă şi completă a comunei ca persoană juridică şi cuprinde date şi elemente specifice , care au rolul de a individualiza unitatea administrativ – teritorială în raport cu alte unităţi similare, privitoare la: întinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritoritorială a unităţii administrative teriroriale, satele aparţinătoare, amplasarea acestora , distanţa dintre satele aparţinătoare şi localităţile componente; determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită autoritatea consiliului local şi a primarului, date privind înfiinţarea acesteia, prima atestare documentară, evoluţia istorică; populaţia unităţii administrativ- teritoriale, făcându-se menţiune la componenta etnică, la ocupaţie, defalcate pe sate aparţinătoare; localitatea de reşedinţă, autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora; căile de comunicaţie existente şi categortia acestora; date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului; activităţile economice şi sfera serviciilor specifice, agricultura; serviciili publice existente; patrimoniul public şi privat, componenţa şi întinderea acestuia; partide politice şi sindicateprocedura acordării titlurilor de cetăţean de onoare, modalităţile de participare a cetăţenilor municipiului la viaţa politică, social-economică şi culturală a localităţii, bunurile şi criteriile pe baza cărora pot fi transmise în administrarea regiilor autonome sau instituţiilor publice, însemnul localităţii, etc.

 

Art.2 Aşezarea geografică şi structura administrativ-teritorială

 

Asezarea

Comuna Hidiselu de Sus, a 40-a comuna in ordine alfabetica din totalul celor 84 de comune ale judetului Bihor se afla situata in partea central-sudica a judetului avand o suprafata de 8991.84 ha si este alcatuita din satele : Hidiselu de Sus, Hidiselu de Jos, Mierlau, Sumugiu, Sintelec.

 

Vecinii

Comuna Hidiselu de Sus se margineste cu urmatoarele comune: la nord-est cu Osorhei, la est cu Dragesti, la sud-est cu Lazareni, la sud-vest cu Husasau de Tinca, la vest Nojorid, la nord-vest cu Comuna suburbana Sinmartin. Se gaseste amplasata de-a lungul Drumului National 76 care leaga Oradea de orasul Beius.

 

Conditii fizico-geografice

Framantarile care au avut loc de-a lungul timpului au determinat ca in alcatuirea teritoriului ocupat de comuna Hidiselu de Sus sa se evidentieze formatiuni din pliocen/argile, argile nisipoase, nisipuri, marne nisipoase si rar calcare si in mica masura cele cuaternare. Peste aceste formatiuni in pleistocenul superior s-au depus argile roscate si depozite loessoide.

Relieful zonei se inscribe in arealul Dealurilor Tasadului din cadrul mai mare al unitatii Dealurilor Crisene vecine la est cu Muntii Padurea Craiului. In totalitatea lor aceste dealuri Crisene, reprezinta rezultatul unui proces intens de eroziune la care ulterior a contribuit formarea teraselor din cadrul vailor care au dus in final la fragmentarea intr-un relief deluros aspect cu care avem de-a face si pe teritoriul comunei Hidiselu de Sus.

Forma actuala a acestor dealuri este aceea de culmi cu interfluviile larg bombate. Energia reliefului variaza intre 100 si aproape 300 m netrecand insa de aceasta ultima cifra. Cu toata complexitatea structurii geologice care determina o mare varietate de bogatii ale subsolului niciuna nu face obiectul unei exploatari intensive, industriale.

 

Clima, Hidrografie

Comuna se interpune in drumul de influienta al maselor de aer cu circulatie dinspre vest care transporta mase de aer oceanic, umede si racoroase. Aceasta zona se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9-10 grade Celsius. Izoterma lunii ianuarie este cuprinsa intre -1 si -3 grade Celsius, iar a lunii iulie este de 16-18 grade Celsius.

Precipitatiile, regimul si repartitia lor depind mai ales de valorile umezelii, aerului si de gradul de innorare. In zona care face obiectul prezentei cercetari, precipitatiile au valori cuprinse intre 700-800 mm/an, ceea ce demonstreaza ca datorita influientelor vestice teritoriul comunei primeste o cantitate suficienta de precipitatii necesare dezvoltarii vegetatiei. Iarna precipitatiile cad sub forma solida, regimul lor inscriindu-se in cadrul mai general al judetului Bihor.

Regimul vantului este conditionat de caracterul, succesiunea si frecventa campilor barici precum si a proceselor circulatiei atmosferice din tara noastra. In general clima acestui spatiu geografic este cinditionata de frecventele ascensiunii aerului umed din vest si de dezvoltarea norilor. In depresiuni au loc unele acumulari de aer rece in timp ce partile mai inalte ale reliefului beneficiaza de aer mai cald. Acest principiu al inversiunii de temperatura actioneaza si in cazul inghieturilor tarzii, spre sfarsitul lunii martie si luna aprilie, cand pomii de pe vai sunt atinsi de inghet, timp in care cei de pe culmi nu sunt atinsi. Acest climat foarte complex favorizeaza dezvoltarea padurilor de foioase.

Hidrografia este in stransa interdependenta cu clima. Reteaua hirdografica a comunei Hidiselu de Sus este saraca, multe vai fiind secate pe timp de vara datorita temperaturilor ridicate si a lipsei de precipitatii. Astfel de vai sunt cele care strabat localitatea Hidiselu de Jos, paraul denumit Hidisel, si paraul aflat la est de Sintelec numit Tasad. Un parau care traverseaza satul Sumugiu este afluient al raului Gurbediu, afluientul Crisului Negru. Topirea zapezilor, ploile indelungate sau aversele puternice, precum si structura argiloasa a solului determina ca aceste parauri sa produca deseori revarsari si baltiri de ape care dauneaza vegetatiei spontane sau culturilor agricole. In acest sens s-au luat masuri pentru regularizarea cursului acestor parauri prin saparea de santuri taluzate corespunzator. Apele freatice reprezentate prin panzele freatice se gasesc la adancimi destul de mari in rare cazuri ele iesind la lumina.

 

Art.3 Comuna Hidiselu de Sus de-a lungul istoriei

 

Este una dintre localitatile cu o veche istorie, ea fiind atestata documentar in anul 1214 sub denumirea de “Harangve Mezew”

Descoperirile arheologice vin sa intregeasca tot mai concludent faptul ca aceasta localitate exista cu mul timp in urma. O descoperire importanta in raza comunei Hidiselu de Sus apartine secolului XIII-lea i.e.n. deci de acum 3200 de ani. Este vorba de descoperirea in hotarul satului Mierlau la locul numit “Chenti” a unui tezaur inedit care se compune din doua bratari din care una decorata, avand un diametru al circumferintei exterioare de aproximativ 6-7 cm, gasite la o distanta de 20 cm una fata de alta, putand constitui obiecte de la un posibil mormant.

Cealalta descoperire a fost facuta in anul 1939 tot in hotarul satului Mierlau de catre prof. Titus Rosu, la locul numit “Dealu Gruiu” descoperind o moneda grecesca. Dupa cercetari ulterioare s-a constatat ca moneda apartine unei misiuni dupa anul 148 i.e.n. si are pe avers{fata monedei} inscripsionat capul lui Dyonises cu o cununa de iedera, iar pe revers {spatele monedei} este reprezentat Hercule stand in piciore.

 

Art.4 Populaţia , structura etnică şi religiosă

 

Numarul locuitorilor la recesamantul din anul 2002 era de 3324.

Localnicii practică mai multe culte religioase. Trăiesc în bună înţelegere ortodocşi, reformaţi, romano-catolici, greco-catolici , baptişti,

penticostali şi alţii.

Patrimoniul cultelor cuprinde 14 biserici.

Comuna Hidiselu de Sus, conform recensământului făcut în anul 2002 are următoarea structură a populaţiei:

 

După naţionalitate

 

Nr.Crt.                  Naţionalitate                  Nr. Locuitori                  %

  1.                         Români                             3180                          95.66
  2.                        Maghiari                                26                            0.78
  3.                           Romi                                  114                             3.42
  4.                  Alte naţionalităţi                         4                              0.14

 

După religie

 

Nr. Crt.                 Religie                            Nr. Locuitori                        %

  1.                   Ortodocşi                               2697                               81.13
  2.                   Reformaţi                                  7                                    0.21
  3.              Romano-catolici                           8                                    0.24
  4.                Greco-catolici                              7                                    0.21
  5.                      Baptisti                                 457                                 13.62
  6.                  Penticostali                              122                                 3.67
  7.          Adventisti de ziua a saptea            15                                  0.45

 

Art.6 Autorităţile administraţiei publice locale

 

  1. Consiliul Local al comunei Hidiselu de Sus

Str. Principala, nr.328,sat Hidisleu de Sus, Jud.Bihor, Tel/Fax. 0259/335855

 

Componenţa politică a Consiliului Local Hidiselu de Sus

Partidul Naţional Liberal- 6 consilieri

Partidul Social Democrat- 4 consilieri

Partidul Democrat Liberal- 3 consilieri

Consiliul local al copmunei Hidiselu de Sus s-a constituit prin Hotărârea nr.3/23.06.2008 privind constituirea Consiliului local al comunei Hidiselu de Sus

 

Consiliul Local al comunei Hidisleu de Sus are urmatoarele, atribuţii:

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

Consiliul local exercită urmatoarele categorii de atribuţii:

  1. a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
  2. b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
  3. c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
  4. d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
  5. e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

  1. a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
  2. b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi

statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;

  1. c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzatoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

  1. a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
  2. b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
  3. c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
  4. d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
  5. e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
  6. f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi

conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetaţenilor.

(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

  1. a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
  2. b) hotăraăşe vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
  3. c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
  4. d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

(6) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

  1. a) asigură potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
  2. educaţia;
  3. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
  4. sănătatea;
  5. cultura;
  6. tineretul;
  7. sportul;
  8. ordinea publică;
  9. situaţiile de urgenţă;
  10. protecţia şi refacerea mediului;
  11. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
  12. dezvoltarea urbană;
  13. evidenţa persoanelor;
  14. podurile şi drumurile publice;
  15. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport mpublic local, după caz;
  16. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
  17. activitatile de administraţie social-comunitară;
  18. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
  19. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
  20. alte servicii publice stabilite prin lege;
  21. b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
  22. c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
  23. d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
  24. e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
  25. f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local.

(7) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

  1. a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor

acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

  1. b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau

municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

  1. c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi

administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetaţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.

(9) Consiliul local indeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Persoanele imputernicite să reprezinte interesele unităţii administrativteritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale.

 

  1. Primarul comunei Hidiselu de Sus, ca autoritate executivă, este ales prin vot democratic de către populaţia comunei Hidiselu de Sus, reprezentând comuna în relaţia cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice comunele înfrăţite, precum şi în justiţie.

Aparatul de specialitate al primarului este structurat astfel:

 

  1. BIROUL FINANCIAR – CONTABIL

1.1 COMPARTIMENT CONTABILITATE BUGET

                   1.2 COMPARTIMENT TAXE SI IMPOZITE

                   1.3 COMPARTIMENT CASIERIE

  1. COMPARTIMENT INVESTITII SI ACHIZITII PUBLICE

          III.COMPARTIMENT URBANISM, AMENAJARAEA TERITORIULUI SI DISCIPLINA IN CONSTRUCTII

  1. COMPARTIMENT PROTECTIA MEDIULUI

          V.COMPARTIMENT ADMINSITRATIV GOSPODARESC

  1. COMPARTIMENT SERVICIUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA

        VII.COMPARTIMENT JURIDIC

      VIII.COMPARTIMENT REGISTRUL AGRICOL, FOND FUNCIAR SI CADASTRU

        IX.COMPARTIMENT ASISTENTA SOCIALA SI AUTORITATE TUTELARA

  1. COMPARTIMENT STARE CIVILA
  2. COMPARTIMENT RESURSE UMANE

     XII. COMPARTMENT REGISTRATURA – RELATII CU PUBLICUL

   XIII. COMPARTMENT INFORMATICA

   XIV. COMPARTIMENT BIBLIOTECA COMUNALA

 

Primarul comunei Hidiselu de Sus are următoarele atribuţii:

Îndeplineşte o funcţie de autoritate publică;

Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu character normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii;

Primarul conduce serviciile publice locale;

Reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie;

1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

  1. a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
  2. b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
  3. c) atribuţii referitoare la bugetul local;
  4. d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
  5. e) alte atribuţii stabilite prin lege.

(2) In temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii

stabilite prin lege.

(3) In exercitarea atribuţiilor prevazute la alin. (1) lit. b), primarul:

  1. a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind tarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrative eritoriale;
  2. b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
  3. c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de ediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului ocal.

(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:

  1. a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
  2. b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
  3. c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
  4. d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:

  1. a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
  2. b) ia măsuri pentru prevenirea şi, dupa caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
  3. c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
  4. d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevazute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
  5. e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
  6. f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
  7. g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
  8. h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.

(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de

management.

In exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales.

In această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

 

Art. 7 Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora

 

Distingem următoarele categorii:

  1. a) străzi;
  2. b) drum comunal;
  3. c) drumuri judeţene;
  4. d) drum naţional.

 

  1. a) Străzi

Lungimea totală a reţelei stradale a comunei Hdiiselud e Sus este de 33 km, defalcată după cum urmează:

Hidiselu de Sus – total  8 km, din care:

Nemodernizate: 8 km

Hidiselu de Jos – total 5 km, din care:

Modernizate: 1,2 km

Nemodernizate: 3,8 km

Mierlau – total 6 km, din care:

Modernizate: 0,8 km

Nemodernizate: 5,2 km

Sintelec – total  5 km, din care:

Nemodernizate: 5 km

Sumugiu – total  9 km, din care:

Nemodernizate: 9 km

 

  1. b) Drumuri comunale – 12 km (drumul comunal D.C.60 Hidiselu de Sus- Felcheriu, 2 km este modernizat iar restul este pietruit)
  2. c) Drumuri judeţene -15 km(Drumul judetean D.J. 768 si D.J. 795A). Drumurile judeţene sunt administrate de Consiliul Judeţean.

 

  1. d) Drumuri naţionale –10 km( Drumul national D.N. 76, Oradea – Deva)

 

Transportul de călători

S.C. Bratusa S.R.L asigură transportul de călători în comuna noastra.

 

Cale ferata

Lungimea caii ferate situate pe teritoriul comunei este de 2 Km cu o halta in satul Mierlau(dar in momentul de fata aceasta nu mai este folosita)

 

Art.8. Instituţii de învăţământ, artă, cultură, sănătate , asistenţă socială,mass-media, servicii publice

 

Învăţământ

La nivelul comunei Hidişelu de Sus există o Unitate şcolara cu Personalitate Juridică Şcoala cu Clasele I-VIII Hidişelu de Sus iar şcolile arondate sunt structurile: Şcoala cu Clasele I-VIII Mierlău, Şcoala cu Clasele I-IV Şumugiu, Şcoala cu Clasele I-IV Sântelec, Şcoala cu Clasele I-IV Hidişelu de Sus-sat şi gradiniţele din localităţile respective.În şcolile din localităţile Hidişelu de Sus si Mierlău cursurile sunt într-un singur schimb cu predare normala iar din localităţile Sântelec , Şumugiu si Hidişelu de Sus-sat sunt clase cu predare simultană intr-un singur schimb.

 

Sănătate

La nivelul comunei Hidiselu de Sus asistenţa medicală a populaţiei este asigurată de:

 

  • 3 cabinete medicale individuale
  • 1 cabinet stomatologic individual
  • 2 farmacii
  • 3 medici generalisti
  • 1 medic stomatolog
  • 2 farmacişti

 

Asistenţă Socială

Este asigurata de catre Compartimentul de asistenţă socială din cadrul Primăriei.

 

Internet

Domeniul www.primaria-hidiseludesus.ro, activat în anul 2006, permite accesarea paginii oficiale a Primăriei comunei Hidiselu de Sus. Pagina oferă vizitatorilor informaţii despre comuna Hidiselu de Sus, din domeniul social, economic, cultural şi turistic, oferind o prezentare a autorităţilor publice locale şi a atribuţiilor acestora,

 

Servicii Publice

Serviciile publice asigurate cetatenilor sunt urmatoarele:

– furnizarea de apă (Primaria Hidiselu de Sus prin Compartimentul Servicul Public de Alimentare cu Apa)

–  energie electrică (SC Electrica SA),

–  salubritate (S.C. Urbana S.A).

 

Art.11 Domeniul public şi privat al comunei Hidiselu de Sus

 

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 970 din 2002, a fost atestată apartenenţa la domeniul public a comunei Hidiselu de Sus a bunurilor cuprinse în anexa 51, parte integrantă din statutul comunei.

Inventarul bunurilor care aparţin comunei Hidiselu de Sus cuprinde poziţii, aferente instituţiilor şi activităţilor finanţate de autoritatea legislativă a administraţiei publice locale:

Bunurile din domeniul public şi privat al comunei Hidiselu de Sus pot fi date în administrare, concesionate, transmise în folosinţă gratuită, închiriate şi vândute, potrivit legii, în baza hotărârilor emise de Consiliul Local. În scopul vânzării şi concesionării bunurilor aflate în patrimoniul privat al comunei Hidiselu de Sus, se elaborează rapoarte de evaluare de către personae fizice sau juridice autorizate în acest sens, pentru fiecare caz în parte fiind adoptate hotărâri de Consiliul Local.

 

Art.12 Titlul de Cetăţean de Onoare

 

Conform Legii administraţiei publice locale 215/2001 Consiliul Local

acordă titlul de Cetăţean de Onoare, persoanelor cu merite deosebite în cadrul comunităţii.

Titlul de Cetăţean de Onoare al comunei reprezintă cea mai înaltă distincţie care se poate acorda unei persoane de către Consiliul local Hidisleu de Sus

Se acordă antum şi postum unor persoane fizice române şi străine, cu o contribuţie deosebită în domeniul politic, economic, social, sportiv şi cultural recunoscute pe plan local, naţional sau internaţional.

Propunerile pentru acordarea titlului “Cetăţean de Onoare “ al

Comunei Hidisleu de Sus pot să fie făcute de consilieri şi executiv, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unor instituţii ştiinţifice locale sau naţionale, asociaţii culturale şi profesionale, partide politice, etc.

Propunerea de acordarea a titlului “Cetăţean de Onoare “ al Comunei Hidiselu de Sus, va fi însoţită de o notă de fundamentare privind activitatea persoanei în cauză.

Hotărârea privind acordarea titlului “Cetăţean de Onoare“ al Comunei Hidiselu de Sus se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor aflaţi în funcţie.

Persoanelor devenite cetăţean de onoare li se vor acorda următoarele

drepturi:

  1. a) participarea gratuită la manifestări culturale, asigurarea cazării pe

cheltuiala comunei Hidiselu de Sus, cu ocazia acordării titlului;

  1. b) se pot atribui postum, numele acestora unor străzi, instituţii, parcuri, case memoriale, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
  2. c) acces gratuit la spectacolele susţinute de instituţiile de cultură de

subordonare locală, pe baza unor însemne distinctive ce vor fi primite de la

Primăria comunei Hidiselu de Sus ;

  1. d) masă şi cazare gratuită, cu ocazia participării la manifestările organizate de Consiliul Local şi Primăria comunei Hidiselu de Sus;
  2. e) sunt scutite de plata impozitelor si taxelor datorate bugetului local;
  3. f) participa ca invitat de onoare la şedinţele consiliului local fiind

consultaţi în problemele specifice specialităţii acestora;

Festivitatea conferirii titlului de „Cetăţean de Onoare al comunei Hidiselu de Sus”, se organizează prin grija primarului – la sediul primăriei comunei Hidiselu de Sus, sau cu ocazia unei manifestări publice în comuna Hidiselu de Sus, cu prezenţa persoanei căreia i se conferă acest titlu, sau a reprezentanţilor legali pentru persoanele decedate, când titlul se acorda post – mortem.

După prezentarea hotărârii Consiliului Local, Primarul comunei înmânează diploma de „Cetăţean de Onoare”

Retragerea titlului “Cetăţean de Onoare“ al Comunei se face când persoana în cauză compromite cu rea credinţă interesele comunei, ţării, precum şi în cazul condamnării pentru fapte penale comise cu intenţie.

Însemnele corespunzătoare titlului de “Cetăţean de onoare al Comunei Hidiselu de Sus” sunt diploma de cetăţean de onoare a comunei Hidiselu de Sus şi plachetele cu emblema comunei.

 

Art.13 Atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi obiective de interes public

 

Atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi obiective de

interes public se fac prin hotărâre de Consiliu Local.

 

Art.14 Înfrăţiri

 

Înfrăţirile oferă un cadru privilegiat pentru stabilirea relaţiilor cu unul

sau mai multe comune din alte ţări. Înfrăţirile prezintă avantajul consolidării

legăturilor de colaborare în diferite domenii.

Etapele necesare realizării unui Protocol de Înfrăţire:

  1. corespondenţa între autorităţile celor două comune, schimb de informaţii referitoare la aşezarea geografică, economie, industrie, populaţie, posibilităţi de cooperare;
  2. obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe asupra Proiectului- Cadru de Parteneriat;
  3. aprobarea în Consiliile Locale ale celor două comune a proiectului de hotărâre referitor la înfrăţirea comunelor. Primarul este împuternicit să semneze Certificatul de Înfrăţire, conform Legii 215/2001 privind administraţia publică locală;
  4. semnarea oficială a Certificatului de Înfrăţire, în cadrul unei şedinţe

festive;

  1. derularea parteneriatului prin:

– sprijinirea la nivel local a colaborării în domeniul economic, industrial, cultural, artistic, turistic, comercial, inclusiv investiţii;

– participarea reciprocă la zilele comunei înfrăţite;

– schimburi de experienţă şi derularea proiectelor comune.

 

Unităţile administrativ – teritoriale din România, organizate potrivit legii ca si comune se constituie în Asociaţia Comunelor din România.

Asociaţia Comunelor din România este persoana juridică de drept privat şi utilitate publică, fără scop patrimonial, nonguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării intereselor commune ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul colectivităţilor locale.

Comunele sunt reprezentate de primari sau de o persoană împuternicită de acesta în acest scop.

 

Art.15 Cooperarea externă a autorităţilor administraţiei publice locale

 

Conform art. 2, alin. 1 din Legea 215/2001 privind administraţia publică în unităţile administrativ teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, al legalităţii şi al consultării cetăţenilor, însoluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul, în limitele competenţelor lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.

Pentru protecţia şi promovarea intereselor comune, autorităţile locale pot adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi realizarea unor programe de dezvoltare generală, în condiţiile legii.

Iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale de a coopera şi de a seasocia cu autorităţi ale administraţiei publice din străinătate şi de a adera la o asociaţie internaţională a autorităţilor administraţiei publice locale va fi comunicată administraţiei publice centrale.

Acordurile sau convenţiile încheiate de autorităţile administraţiei publicelocale angajează doar responsabilitatea Consiliului Local, ca parte la acestea,ele fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau convenţii au în dreptul intern aceeaşi valoare juridică şi aceleaşi efecte ca actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile legii.

Art. 36, alin. 7, stipulează atribuţiile Consiliului Local de a hotărî, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice, române sau trăine, cu organizaţii nonguvernamentale şi alţi parteneri sociali, în vederea inanţării şi a realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte e interes local, înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrative eritoriale din alte ţări, prevede atribuţia de a hotărî, conform legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

 

Art.16 Consultarea cetăţenilor

 

Cetăţenii comunei au dreptul de a participa la viaţa politică, economică, socială, sportivă şi culturală. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa comunei Hidiselu de Sus sunt exercitate în mod democratic, prin următoarele instrumente:

  • referendum local;
  • dezbateri publice;
  • întâlniri publice;
  • petiţii;
  • iniţiative;
  • audienţe;
  • consultări

 

Art. 17 Consultarea cetăţenilor prin referendum

 

Problemele de interes deosebit din comuna Hidiselu de Sus pot fi supuse, în condiţiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului,aprobării locuitorilor, prin referendum local.

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunei se înaintează Parlamentului României spre adoptare, numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor comunei, prin referendum. În acest caz, organizarea referendumului local, este obligatorie.

Problemele supuse referendumului local, se stabilesc de Consiliul Local, după caz, la propunerea primarului.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizia fiind luată cu majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul comunei.

 

Art. 18 Consultarea cetăţenilor prin adunări cetăţeneşti

 

Cetăţenii pot fi consultaţi prin întâlniri publice organizate pe sate.

Convocarea şi organizarea întâlnirilor publice de fac de primar, la

iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor locali.

Convocarea adunărilor cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică, a scopului, a datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta. Propunerile cetăţenilor din cadrul întâlnirilor publice se consemnează într-un proces verbal, iar primarul le va supune dezbaterii Consiliului Local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de soluţionare şi finanţare, dacă este cazul.

Dezbaterile publice se organizează la iniţiativa primarului sau a unei

treimi din numărul consilierilor locali. Cetăţenilor li se va aduce la cunoştinţă tema dezbaterilor publice, data şi locul desfăşurării acestora şi vor fi mediatizate prin presa scrisă judeţeană, radio local, alte metode specifice de publicitare. Propunerile, sugestiile şi ideile cetăţenilor enunţate în cadrul dezbaterilor publice se consemnează într-un proces verbal, iar primarul le va supune dezbaterii Consiliului Local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de soluţionare şi finanţare, dacă este cazul.

 

Art.19. Modificarea sau completarea prezentului statut se poate face doar prin hotarare a Consiliului Local al comunei Hidiselu de Sus